Despre Alcool
Alcoolul reprezinta unul dintre lucrurile care trebuie evitate cu orice pret in sarcina. Asa te sfatuiesc specialistii atunci cand ramai gravida, nu-i asa? Noi cercetari in domeniu au reusit sa demonstreze ca un pahar sau doua de alcool nu dauneaza deloc sarcinii. In acest fel, gravidele si-ar putea satisface dorinta de a degusta un strop de vin sau de sampanie atunci cand poftesc sau cand o situatia o recomanda, in ciuda conditiei lor, fara sa-si faca griji.
Consumul moderat de alcool este permis in sarcina!
Cercetatorii au analizat bebelusi si copii mai mari nascuti din mame care au baut alcool in cantitati moderate pe timpul sarcinii. Prin cantitati moderate se intelege un pahar, cel mult 2 pe saptamana.Acestia sustin ca in urma studiilor realizate s-a demonstrat ca nu a existat niciun risc mai crescut pentru ca acestia sa fi dezvoltat probleme cognitive sau comportamentale decat la mame care nu au baut deloc.
Mai mult decat atat, ei au descoperit ca acesti copii aveau un risc cu 30% mai mic de a dezvolta probleme comportamentale fata de ceilalti si au avut rezultate foarte mari la teste care identificau gradul de dezvoltare mentala.Totusi, multi medici sunt inca susceptibili cu privire la siguranta consumului de alcool in sarcina chiar si in cantitati foarte mici. Majoritatea sustin ca gravidele nu ar trebui sa bea deloc alcool, mai ales din cauza faptului ca nu s-a descoperit un nivel sigur de alcool pe care acestea ar trebui sa il consume.Multi dintre ei sustin ca gravidele pot consuma o cantitate mica de alcool ocazional, cel mult 1 data sau de 2 ori in timpul celor 9 luni, fara a exista repercusiuni, exact asa cum arata si noul studiu. Dar tocmai pentru ca nu exista certitudinea faptului ca acesta nu ar afecta in niciun fel fatul, medicii sunt rezervati si evita sa recomande in general asa ceva pacientelor. Totusi, ei sustin ca permit unora dintre gravide, in anumite conditii, sa bea un pahar de alcool slab dupa primul trimestru de sarcina. Insa niciodata sa nu fie lichior sau alcool tare si niciodata mai mult de 1 pahar.Acesta nu este un studiu general valabil. Exista sarcini cu particularitati specifice si cu probleme variate care se pot interpune in calea acestui "acces liber" la alcool pe care-l presupune acest studiu. Daca cercetatorii spun ca 1 pahar sau 2 de alcool in sarcina pot fi inofensive nu inseamna ca orice gravida poate urma aceasta indicatie. Este absolut necesar si obligatoriu ca inainte sa bei chiar si o gura de alcool in aceasta conditie sa vorbesti cu medicul tau. Acesta iti va spune daca exista un risc crescut sau nu sau daca sarcina ta permite sa te rasfeti chiar si cu un pahar de vin.
Majoritatea medicilor isi mentin pozitia impotriva consumului de alcoolului pe timp de sarcina!
Consumul de alcool in sarcina este cunoscut ca fiind una dintre principalele cauze ale retardului mental si ale malformatiilor congenitale la bebelusi. Fetii expusi la alcool in viata intrauterina prezinta riscuri crescute de a dezvolta:
deficiente de crestere;
defecte la nivel facial;
deteriorarea sistemului nervos central,
tulburari comportamentale;
intarzierea dezvoltarii intelectuale.
Cu siguranta dezbaterea cu privire la consumul de alcool este in continua desfasurare, iar concluziile ei intarzie sa apara, avand in vedere ca exista argumente si pro si contra extrem de puternice. S-au analizat si declaratiile mai multor mamici, multe dintre ele sustinand ca au baut un pahar sau 2 de alcool in cele 9 luni. Multe au sustinut ca au fost chiar sfatuite de moase sau medici si le-au recomandat spre sfarsitul sarcinii sa bea un pahar de alcool pentru a le ajuta sa se relaxeze.
Chiar si expertii in alcool sunt de parere ca siguranta consumului de alcool in sarcina este o teorie neplauzibila, avand in vedere ca etanolul este principala cauza de intoxicare fetala cu nerotoxina, substanta toxica care afecteaza sistemul nervos central.
Alcoolul
Conform FASD Center (2004) 10/1000 nou-născuţi vii sunt afectaţi de consumul de alcool (FASD Center, 2004) (mai frecvent ca autismul). Consumul de alcool în sarcină este mai frecvent la gravidele cu vârstă de 35 - 44 ani, cu studii medii şi angajate. Consumul de alcool în sarcină poate duce la deces fetal, avort spontan, malformaţii, creştere fetală insuficientă, sindrom de abstinenţă neonatală la alcool. Literatura de specialitate medicală distinge mai multe tipuri de afectare fetală în cazul consumului matern de droguri, spectrul leziunilor fiind determinat de frecvenţa şi cantitatea consumată şi de momentul din sarcină în care se consumă alcool. În formele cele mai uşoare de afectare, copiii rezultaţi din aceste sarcini prezintă deficite cognitive şi de creştere, în timp ce în formele cele mai severe (sindromul alcoolismului fetal) se asociază un aspect facial caracteristic, malformaţii cardiace, dificultăţi de gândire, vorbire, mişcare, sociale şi retard mental. Din nefericire, studiile arată că sindromul de alcoolism fetal este de două ori mai frecvent ca sindromul Down, reprezintă a 3-a cauză de retard mental la copil, iar afectarea este permanentă, pe viaţă. Efectele alcoolului asupra fătului sunt dependente de doză (la 4 pahare de alcool/zi riscul este de 20% şi creşte la 40% la consumul a 6 pahare alcool/zi). Nici consumul ocazional de alcool nu este sigur, 4-5 pahare/zi consumate ocazional, mai ales în perioadele de vulnerabilitate fetală prezintă un risc crescut de apariţie a sindromului de alcoolism fetal. „Nu există un tip sau doză de alcool care să fie sigur în sarcină” (Jones şi Chambers, 1999, ACOG, 1994). Pe termen îndelungat, copilul afectat de consumul matern de alcool în timpul sarcinii prezintă adesea: tulburări de somn, dificultăţi de învăţare, vorbire, deficit de atenţie, coordonare, coeficient redus de inteligenţă, adaptare funcţională redusă – probleme de comunicare, adaptare socială la muncă-, sensibilitate crescută la lumină, zgomote, haine, gusturi, etc., nevoie de educaţie specială, rată crescută de criminalitate, ilegalităţi, risc crescut de alcoolism (de 4-10 ori mai mare ca în populaţia generală), nevoie de îngrijiri medicale pe viaţă.
Conform FASD Center (2004) 10/1000 nou-născuţi vii sunt afectaţi de consumul de alcool (FASD Center, 2004) (mai frecvent ca autismul). Consumul de alcool în sarcină este mai frecvent la gravidele cu vârstă de 35 - 44 ani, cu studii medii şi angajate. Consumul de alcool în sarcină poate duce la deces fetal, avort spontan, malformaţii, creştere fetală insuficientă, sindrom de abstinenţă neonatală la alcool. Literatura de specialitate medicală distinge mai multe tipuri de afectare fetală în cazul consumului matern de droguri, spectrul leziunilor fiind determinat de frecvenţa şi cantitatea consumată şi de momentul din sarcină în care se consumă alcool. În formele cele mai uşoare de afectare, copiii rezultaţi din aceste sarcini prezintă deficite cognitive şi de creştere, în timp ce în formele cele mai severe (sindromul alcoolismului fetal) se asociază un aspect facial caracteristic, malformaţii cardiace, dificultăţi de gândire, vorbire, mişcare, sociale şi retard mental. Din nefericire, studiile arată că sindromul de alcoolism fetal este de două ori mai frecvent ca sindromul Down, reprezintă a 3-a cauză de retard mental la copil, iar afectarea este permanentă, pe viaţă. Efectele alcoolului asupra fătului sunt dependente de doză (la 4 pahare de alcool/zi riscul este de 20% şi creşte la 40% la consumul a 6 pahare alcool/zi). Nici consumul ocazional de alcool nu este sigur, 4-5 pahare/zi consumate ocazional, mai ales în perioadele de vulnerabilitate fetală prezintă un risc crescut de apariţie a sindromului de alcoolism fetal. „Nu există un tip sau doză de alcool care să fie sigur în sarcină” (Jones şi Chambers, 1999, ACOG, 1994). Pe termen îndelungat, copilul afectat de consumul matern de alcool în timpul sarcinii prezintă adesea: tulburări de somn, dificultăţi de învăţare, vorbire, deficit de atenţie, coordonare, coeficient redus de inteligenţă, adaptare funcţională redusă – probleme de comunicare, adaptare socială la muncă-, sensibilitate crescută la lumină, zgomote, haine, gusturi, etc., nevoie de educaţie specială, rată crescută de criminalitate, ilegalităţi, risc crescut de alcoolism (de 4-10 ori mai mare ca în populaţia generală), nevoie de îngrijiri medicale pe viaţă.